miercuri, 4 martie 2009

uragan,tornada


Pun al meu gand pe o petela,
A mea iubire o asez,
Si tot ce-n viata ne separa
In trandafirul inimii culeg
Apoi te ating cu mii de soapte,
Iti spun ca azi eu te iubesc...
Mai mult ca ieri
Si din siragul cuvintelor desarte
Eu ma dezlez,spre tine-alerg
Mie trupul dornic sa te simta,
Sunt buzele calde si moi
Mie inima un vant ,care alinta
Diastanta nu-i... suntem doar noi
Ne scufundam in asternuturi,
Abisuri nestiute...doar de noi,
Ne-nvaluim in uragane,
Tornade suntem amandoi
Si atunci , cand linistea se lasa
Doar inimile noastre se aud,
Un ticait prelug subtire
Pe marea de iubire
O liniste eterna s-a lasat

2 comentarii:

  1. versul doi, cred că aşa ar trebui:
    "Eu mă dezleg, spre tine-alerg"

    RăspundețiȘtergere
  2. Iubirea - uragan, tornada, fior. furmusete si candoare.
    Frumoase versuri !
    Am citit si am recitit si nu stiu de ce, parca imi suna cunoscute.
    Mai publici undeva?

    RăspundețiȘtergere